Descrierea steme    Stema comunei Bixad se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, spintecat cu sef.
    In sef, in camp albastru, se afla un soare de aur, la dreapta si o semiluna de argint, la stanga, ambele figurate.
    In campul din dreapta, pe fond verde, se afla o crenguta de fag, cu o frunza si un jir, de aur.
    In campul din stanga, pe fond rosu, se afla o vaza de argint.
    Scutul este timbrat de o coroana murala de argint cu un turn crenelat.

Semnificatia elementelor insumate
    Crenguta cu jir semnifica prezenta padurilor de fag; fagul face trimitere la denumirea localitatii (fag=bukk, Bixad=Bukszad, in limba maghiara).
    Vaza reprezinta fabrica de sticla (glajaria de odinioara).
    Soarele simbolizeaza curajul si demnitatea locuitorilor, iar luna, dorinta de pace si puritatea.
    Coroana murala cu un turn crenelat semnifica faptul ca localitatea are rangul de comuna.



    Comuna Bixad, formata doar din satul Bixad, a devenit comuna independenta in anul 2004. Timp de 36 de ani (1968-2004) a apartinut de comuna Malnas. Satul este situat in puctul cel mai nordic din judetul Covasna, pe valea Oltului, la 5,5 km de Tusnad Bai (judetul Harghita). Se afla la 31 km fata de Sfantu Gheorghe si este traversat de soseaua F575 (DN 12) si de drumul care leaga regiunea cu municipiul Tirgu Secuiesc, prin creasta Muntilor Bodoc (32 km). Are statie de cale ferata pe linia 400.
    In timpul navalirii tatarilor cele doua cetati din regiune: cetatea Vapa si cetatea Piatra Soimului (Solyumko) au servit ca adapost localnicilor.
    Padurile de fag din zona erau utile la fabricarea sticlei. Groful Miko Ferenc (decedat in 1755) a infiintat o fabrica de sticla mai intai in Mereni, apoi in valea paraurilor Zsombor din apropiere. Groful Mike Miklos a mutat in anul 1782 fabrica pe teritoriul actual al Bixadului, pentru ca padurea s-a rarit. Fabrica era in centrul satului, o cladire a ei mai exista si azi. Prima consemnare scrisa a satului apare in anul 1782 (Evegcsur). Localitatea s-a format din muncitorii fabricii, din familiile meseriasilor adusi din alte parti. Aici s-au fabricat borcane, tuburi de lampi, dar si sticla slefuita si pictata. de valoare artistica. Fabrica a fost arsa in 1916. Cateva capodopere realizate din sticla sunt pastrate in scoala din Bixad, unde exista o permanenta mini-expozitie de sticla, altele in Muzeul National Secuiesc si altele se afla in posesia doamnei Fogarasine Sovanka Hajnal din Sfantu Gheorghe. In bixad a trait si a lucrat maestrul renumit al sticlariei transilvanene, Sovanka Istvan (1858-1944), care in 1908 s-a stabilit inn sat si a inaltat aceasta meserie la rang de arta. Este inmormantat in cimitirul comunei.
    Populatia din Bixad conform datelor recensamantului din 2002 numara 1011 de persoane, din care 1,15% se declara de etnie romana, 94,45% de etnie maghiara si 4,28% de etnie roma, vorbitoare a limbii maghiare.
    Poteci turistice marcate ne conduc sat spre cetatile amintite mai sus. Cetatea Vapa se afla pe varful imconjurat de valea paraului Rakottyas si a raului Olt. Cercetarile arheologice au scos la iveala aici vestigii din epoca neolitica, de bronz si de fier. In vechime in locul cetatii a fost probabil o asezare primitiva, intarita. S-a gasit aici si o moneda de aur din perioada imparatului Nero. In evul mediu se spune ca secuii au inaltat aici o cetate, pe acest loc s-au gasit cativa pinteni, o teaca de sabie, sageti, tocuri de sageti si arme turco tatare. Cetatea "Solyomko" s-a aflat pe varful stancos Piatra Soimului (Solyomko), inalt de 717 m. Bazele cetatii se vad si astazi. Documentele scris in anul 1421, cand cetatea si regiunea era ocrotita de Nemes Balazs din Haghig, arata ca localnicii "prindeau soimii vanatori pentru turci" din corburile stancii. De aici provine numele cetatii. Cercetarile arheologilor sustin ipoteze ca cetatea a fost construita in sec. al XII-lea, care in secolele XIV, XV a intrat in posesia familiei Miko. Cetatea a fost distrusa in urma atacurilor turco-tatare din secolul al XVII-lea.
    Locul fabricii de sticla a fost luat de carierele de piatra de pe malul drept al Oltului, acestea reprezentand o sursa de venit pentru populatie. In aceasta perioada au fost stabilite aici familii de pietrari, printre care si italieni, artisti in sculptura pietrei. Dupa anul 1891, in perioada construirii liniei de cale ferata Brasov-Sfantu Gheorghe carierele de piatra au dat de lucru multor localnici. O parte din cariere functioneaza si astazi, cu efectiv micsorat. Dupa schimbarea de regim s-a dezvoltat exploatarea padurii si prelucrarea lemnului. Pe suprafetele agricole din regiune se cultiva cereale si cartofi. La baza cresterii animalelor stau pasunile si fanetele intinse.
    Satul Bixad beneficiaza de cea mai dezvoltata retea de pensiuni, unde turistii au cele mai bune conditii. De aici, prin poteci turistice marcate se poate ajunge pe jos la lacul vulcanic Sf. Ana si la rezervatia naturala Tinovul Mohos (17 km). Subsolul localitatii este bogat in minerale carbogazoase calde si de izvoare de ape acidulate. Pentru a ajuta dezvoltarea regiunii, bogata in valori atractii turistice, a fost infiintata "microregiunea  Ciomatu", care include satul Turia,  cu Baile Balvanyos si localitatile Tusnad si Lazareni, din judetul Harghita. Alte atractii turistice din sat sunt biserica catolica, construita in 1867, pe un loc donat de groful Mike Gyorgy. Vechea biserica ortodoxa poarta hramul Sfantului Gheorghe, cea noua (1936-40) - cu fresce interioare - a Sfantului Dumitru. Comunitatea reformata a construit o biserica in 1978. Cladirea scolii din localitate a fost candva castelul de vanatoare a grofului  Mikes Armin, in prezent fiind proprietatea comunitatii. Institutia poarta numele grofului. In fata scolii exista un parc memorial, unde se afla un monument al eroilor (cu pasarea turul) si monumentul milienului. Valorile naturii pot atrage interesul turistilor. De exemplu formatiunea stancoasa din valea Oltului, numita Likas-ko (Piatra gaurita), pestera de piatra din valea paraului Fenyos sau fostele bai Mikes de la izvoarele paraului Zsombor (Budos), unde exista izvoare de ape minerale, bazine cu ape foarte reci, numite in limbaj popular "interogatoriul" de la Bukk, Hammas si De Jos.